Mama

 

Din cazua miturilor care circulă adesea printre mamele care alăptează, cele mai multe dintre ele vor prefera să amâne vizitele la medicul stomatolog pentru viitor, când copilul este întărcat. Este însă mersul la dentist o problemă care poate influența negativ mama sau copilul?

 

Obturații (plombe)

Nu renunțați la tratamentele dentare ce presupun înlocuirea obturațiilor vechi sau a unor obturații noi dacă alăptați. Cariile dentare superficiale se pot complica rapid, infecția ajunsă în organism fiind mult mai nocivă pentru calitatea laptelui matern decât dacă, de exemplu, este nevoie de anestezie pentru a nu simți durere în timpul tratamentului.

 

Anestezia locală

Nu există dovezi care să ateste faptul că substanțele anestezice folosite în stomatologie ar fi nocive pentru mamă sau copil. Anestezicele locale au ca efect întreruperea transmiterii impulsului nervos doar în jurul dintelui/ grupului de dinți anesteziat și nu ajunge în laptele matern. Așadar, nu aveți niciun motiv să întrerupeți alăptatul sau să aruncați „primul lapte” de după anestezie.

 

Extracțiile dentare

Nu aveți motive să întrerupeți alăptarea în cazul în care aveți nevoie de o extracție dentară. Cu siguranță medicul dumneavoastră stomatolog vă va administra anestezie locală pentru a nu resimți durere în timpul extracției. De asemenea, este foarte probabil să fie nevoie să luați analgezice sau antibiotice postoperator.

 

Analgezice și antibiotice

Mamele care alăptează pot lua paracetamol sau/ și ibuprofen în doze normale după efectuarea tratamentelor dentare. De asemenea, administrarea de antibiotice nu este contraindicată.

 

Sedarea profundă/ anestezia generală

Întrucât substanțele anestezice folosite în sedările profunde/ anestezii generale au un timp de înjumătățire rapid (timpul cât funcționează efectiv în organism), alăptarea poate avea loc fără contraindicații.

Până în momentul în care mama își revine după intervenție, cea mai mare cantitate de substanță anestezică este deja metabolizată/ eliminată. Este recomandat încă ca o terță persoană să se ocupe de mamă și copil până când mama este complet trează.

 

Pagina web http://www.e-lactancia.org/ și baza de date LactMed vin în ajutorul dumneavoastră atunci când vreți să aflați dacă o anumită substanță este compatibilă cu alăptatul sau nu. Tot ce trebuie să faceți este să căutați medicamentul/ substanța prescrisă. Vorbiți întotdeauna cu medicul dumneavoastră despre acest lucru.

 

Alte substanțe folosite în igiena dentară

• Apele de gură – Întrucât acestea nu sunt absorbite în sistemul circulator (sangvin), pot fi utilizare de mamele care alăptează;
• Gelurile și substanțele utilizate contra aftelor bucale - Pot fi de asemenea aplicate în timpul perioadei în care copilul este alăptat.
• Pastele de dinți cu fluor – Nu sunt contraindicate. Totuși, este recomandat ca mamele să urmeze aceleași reguli generale valabile pentru oricine (utilizarea unei cantități egale cu dimensiunea unui bob de mazăre/ 1 igienizare; clătirea după fiecare periaj).

 

Albirea dentară

Nu există studii referitoare la utilizarea substanțelor de albire dentară din timpul alăptării. Este puțin probabil însă ca aceste substanțe să fie absorbite în laptele matern. Nefiind considerată o urgență, este recomandat ca această manoperă să fie amânată până după înțărcare.

 

 

Copilul

 

Poziționarea dinților copilului

Un studiu realizat de medicii pediatri în anul 2015 atestă faptul că probabilitatea de a dezvolta o malocluzie (dinți strâmbi) scade cu 72% în cazul bebelușilor hrăniți exclusiv la sân pentru cel puțin 6 luni, spre deosebire de cei alăptați pe o perioadă mai scurtă de 6 luni sau hrăniți cu biberonul.

 

Însă, toate aceste dovezi nu semnifică neapărat că cei mici nu vor avea nevoie de aparat dentar la un moment dat. Aliniamentul dinților este influențat și de alți factori, cum ar fi genetica sau obiceiurile vicioase ca suptul suzetei sau al degetului după vârsta de 3 ani.

 

Cel mai bun lucru pe care-l pot face părinții ar fi să meargă cu copilul la dentist. Medicul stomatolog pedodont este cel care poate urmări dacă apar probleme legate de erupța dinților de lapte sau definitivi. Vârsta potrivită pentru prima vizită la dentist este de 12 luni.

 

Erupția dentară

Primesc adesea în cabinetul de stomatologie întrebarea dacă copilul trebuie înțărcat sau nu atunci când încep să apară primii dinți. Răspunsul este NU, mai ales dacă nu vă doriți acest lucru.

 

Organizația Mondială a Sănătății încurajează mamele să alăpteze timp de 2 ani, iar Academia Americană de Pediatrie recomandă înțărcarea după vârsta de 1 an. Primii dinți ai bebelușului încep să apară în jurul vârstei de 6 luni. Așadar, înțărcarea ar trebui să aibă loc atunci când mama se simte pregătită și își dprește acest lucru, erupția dentară nefiind un argument decisiv.

 

Caria de biberon

Un alt beneficiu major al alăptatului exclusiv la sân este reducerea riscului apariției cariilor. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că dinții bebelușului nu sunt expuși lichidelor ce conțin zahăr pentru un timp îndelungat. Acest tip de carie apare adesea atunci când bebelușul este adormit cu biberonul în gură, indiferent de natura lichidului dulce (lapte formula, ceai sau suc).

 

! Caria de biberon apare cel mai frecvent la nivelul dinților frontali superiori.

 

„Poate alăptatul provoca apariția cariilor?” Răspunsul este DA.

 

Atenție însă, nu alăptatul în sine este răspunzător de această problemă, ci igiena defectuoasă a dinților copilului. Deși este un „produs” natura, laptele matern conține de asemenea zaharuri. De aceea este atât de important ca, indiferent de modul de hrănire a copilului, igiena orală a bebelușului să fie efectuată cu atenție încă din primele zile de viață. Cu ajutorul unor comprese sterile sau a unei bucăți de material textil moale, înfășurat în jurul degetului dumneavoastră arătător, ștergeți prin tamponare blândă gingiile nou-născutului.